<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
<channel>
  <title><![CDATA[Studii si Articole agricultura - CartiAgricultura.ro - Carti agricole]]></title>
  <link>http://www.cartiagricultura.ro//</link>
  <description><![CDATA[CartiAgricultura.ro - Carti agricole, Anunturi agricole]]></description>
  <language>en</language>
  <generator>Quick.Cms - RSS generator</generator><item>
    <title><![CDATA[Cultura ciupercilor comestibile - o afacere fara riscuri]]></title>
    <link>http://www.cartiagricultura.ro//cultura-ciupercilor-comestibile-o-afacere-fara-riscuri,240.html</link>
    <description><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 14.2pt; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Consumul de ciuperci de către om se pierde în negura vremurilor. Faraonii considerau ciupercile hrană de la Dumnezeu sau hrana zeilor iar romanii le-au răspândit în întreg Imperiul. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 14.2pt; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">După datele din “ The International Society For Mushroom Science “, ponderea speciilor de ciuperci în producţia mondială este urmatoarea: </span></span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">- 40% <em>Agaricus spp.; </em></span></span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">- 25% <em>Pleurotus spp</em>.; </span></span><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">- 35% alte specii.</span></span></p>]]></description>
    <pubDate>Wed, 21 Apr 2010 13:17:00 +0300</pubDate>
  </item><item>
    <title><![CDATA[Cum deosebim ciupercile comestibile de cele otravitoare?]]></title>
    <link>http://www.cartiagricultura.ro//cum-deosebim-ciupercile-comestibile-de-cele-otravitoare-,228.html</link>
    <description><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 1cm; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Deosebirea dintre o ciupercă comestibila si una toxica sau otravitoare este mica, neinsemnata la prima vedere, de aceea se produc numeroase confuzii. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 1cm; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Recunoasterea speciilor se face numai de catre specialisti, dupa aprofundarea caracterelor morfologice. Aceasta si datorita faptului ca exista specii de ciuperci otravitoare care seamana foarte mult cu cele comestibile. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 1cm; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Pentru o determinare corecta a ciupercilor se iau in studiu urmatoarele elemente: aspectul general, locul unde cresc, forma de aparitie, culoarea, forma palariei si a piciorului, carnea, stratul cu lamele, inelul, valul si sporii (prin analiza la microscop). </span></span></p>]]></description>
    <pubDate>Thu, 08 Apr 2010 17:12:00 +0300</pubDate>
  </item><item>
    <title><![CDATA[Fermele de Gaste si Rate]]></title>
    <link>http://www.cartiagricultura.ro//fermele-de-gaste-si-rate,242.html</link>
    <description><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Cu toate că gâştele sunt considerate cele mai inteligente păsări de curte şi creşterea lor nu este foarte costisitoare, în ţara noastră nu putem vorbi, cel puţin în prezent, de mari ferme numai de gâşte. Aceasta, pe de o parte, şi datorită cererii relativ reduse a carne de gâscă care, cu excepţia perioadelor de sărbătoare, este mai puţin cerută de consumatori. Pe de altă parte, gâştele sunt ceva mai pretenţioase, dacă ne gândim la numărul foarte mic de oua care le depun. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Având în vedere aspectele subliniate, marile ferme din vest merg pe o combinaţie între ferma de gâşte cu cea de raţe. În Franţa, spre exemplu, există peste 1000 de ferme de gâşte şi raţe, fiecare producând peste 5000 de capete anual.</span></span></p>]]></description>
    <pubDate>Wed, 21 Apr 2010 14:41:00 +0300</pubDate>
  </item><item>
    <title><![CDATA[Tehnologia de cultura a ciupercii termofile]]></title>
    <link>http://www.cartiagricultura.ro//tehnologia-de-cultura-a-ciupercii-termofile,241.html</link>
    <description><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Specia a fost menţionată pentru prima dată de Atkinson în anul 1922 sub denumirea de <em>Agaricus rodmanii.</em> Din anul 1968 este denumită <em>Agaricus edulis</em>, sinonim <em>Agaricus bitorquis.</em></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">În natură, aceasta creşte în grădini, pe marginea drumurilor, pe trotuar, trecând prin asfalt de unde şi denumirea de ciuperca de paviment sau ciuperca de oraş.</span></span></p>]]></description>
    <pubDate>Wed, 21 Apr 2010 13:53:00 +0300</pubDate>
  </item><item>
    <title><![CDATA[Trufele - Ciuperci comestibile]]></title>
    <link>http://www.cartiagricultura.ro//trufele-ciuperci-comestibile,229.html</link>
    <description><![CDATA[<p><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 1cm; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Tuber spp. sunt ciuperci comestibile cu un gust excepţional. Daca dintre produsele de origine animala, icrele negre sunt plasate pe primul loc, atunci cu siguranta, dintre produsele de origine vegetala, folosite in alimentatie, trufele pot ocupa, cu cinste, acelasi loc. </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; line-height: 150%; text-indent: 1cm; margin: 0cm 0cm 0pt;"><span style="font-family: Arial; mso-ansi-language: RO;" lang="RO"><span style="font-size: small;">Faima acestor daruri ale naturii se datoreaza, in primul rând, marii lor valori alimentare, dublata de un gust delicios si de un parfum placut. Francezii denumesc aceste ciuperci, perle, nestemate sau diamante negre de Perigord. </span></span></p>
</span></span></p>]]></description>
    <pubDate>Thu, 08 Apr 2010 17:58:00 +0300</pubDate>
  </item></channel>
</rss>
