Dr. ing. Ioana Tudor

Consumul de ciuperci de către om se pierde în negura vremurilor. Faraonii considerau ciupercile hrană de la Dumnezeu sau hrana zeilor iar romanii le-au răspândit în întreg Imperiul.

După datele din “ The International Society For Mushroom Science “, ponderea speciilor de ciuperci în producţia mondială este urmatoarea:

- 40% Agaricus spp.;

- 25% Pleurotus spp.;

- 35% alte specii.

Valoarea nutritivă a ciupercilor este dată de conţinutul în proteine , hidraţi de carbon, substanţe extractive neazotate care dau aroma specifică şi gustul deosebit, celuloză şi substanţe minerale precum K, Fe, ca, Mg, Cu, Co, Mn, Cd, Zn, P, vitamine ca : cele din complexul B ( tiamina, riboflavina, niacina, acid pantotenic),  vitaminele D , K şi  PP.

În proteinele din ciuperci se află 18 aminoacizi şi mai nou s-a descoperit că 10 specii de ciuperci în frunte cu Agaricus bisporus conţin de 12 ori mai multă ergotioneină care este un puternic antioxidant cu rol protector al celulelor umane. În urma analizelor de laborator s-a stabilit că 100-200 g ciuperci uscate consumate zilnic de către om, pot înlocui consumul de carne,dar consumul de ciuperci pe cap de locuitor în ţara noastră era de 324 g în  anul 2005, adică de 7 ori mai mic decât media europeană care era de 2,2 kg.

În România se cultivă cu preponderenţă două specii de ciuperci comestibile: Agaricus bisporus – ciuperca de bălegar sau de strat, albă, crem sau brună şi Pleurotus ostreatus- bureţii sau păstrăvii de fag.

Oricare din aceste culturi pot constitui o afacere rentabilă şi nu numai. Pentru ciupercile Agaricus spp., producerea compostului poate fi executată separate, departe de ciupercărie  iar pentru speciile de Pleurotus – producerea de saci însămânţaţi şi incubaţi se executa în anexele ciupercăriei. Pentru ambele specii şi altele ce ar putea fi introduse în cultură se poate înfiinţa o staţie de miceliu, sector deficitar pe piaţa românească.

INFIINTAREA UNEI CIUPERCARII DE AGARICUS spp.

Agaricus bisporus

Suprafaţa minimă de cultură ce se recomandă pentru a putea fi considerată o afacere sigură va fi de cca 300 mp construcţie, cu înălţimea de 2,5-3,5 m, compartimentată în 2 hale de producţie şi anexe pentru pregătit amestec de acoperire, ambalat şi refrigerat ciuperci, depozit, vestiar, spaţiu tehnic şi culoar tehnologic pentru a le uni pe toate şi a permite accesul. Pentru ca ciupercaria să funcţioneze fără riscuri se recomandă ca pe lângă recomandările anterioare să fie dotată cu automatizări şi chiar computerizarea factorilor de microclimat ( temperatură, umiditate, ventilaţie-concentraţie CO 2).

Valoarea construcţiei o las la latitudinea dvs. deoarece este diferită în funcţie de judeţ sau localitate.

În continuare o să punctez costurile de producţie şi randamentul obţinut pentru suprafaţa a două hale cu capacitatea de 20 t compost/hală/ciclu, fiecare hală având 200 mp cultură amplasată pe 3 nivele pe verticală, pe stelaje metalice.

                                                                           Total      179.900 lei

Randament mediu  250 kg ciuperci/t compost/ciclu de cultură.

200 t compost X 250 kg ciup. = 50 t

Preţ ciuperci în medie 6,5 lei/kg x 50.000 kg =325.000 lei

Profit net 325.000 lei – 179.900 lei = 145.100 lei

Dacă afacerea este familiala atunci se adaugă şi preţul forţei de muncă, la profit, astfel: 325.000 + 38.400 = 183.500 lei/an.

Mai trebuie menţionat ca nu e de neglijat ideea de a obţine ciuperci ecologice, care se pot valorifica la extern cu preţ dublu şi pentru care se poate primi şi un sprijin financiar suplimentar.

Pentru alte precizări, consultanţă pentru înfiinţare ciupercării, cu sau fără fonduri structurale, în toată ţara, cărţi de specialitate, telefoane utile, autoarea poate fi contactată la tel. 0745.420.536.